De mii de ani nimeni nu stie unde se afla izvorul secret. Locul neatins de om care ascunde apa vie din inima Bucovinei

Rocile vechi

Formaţiunile geologice care alcătuiesc regiunea sunt constituite din roci vechi, proterozoice, cu vârste care pot depăşi 900–1000 de milioane ani, şi roci mai noi, neogene, cu vârste în jurul a 10 milioane de ani. Rocile vechi, cristaline, s-au format prin transformări multiple (poli-metamorfisme) ale unor roci sedimentare (gresii, calcare, marne, argile) sau magmatice (bazalturi, granituri, tufuri vulcanice), fiind în prezent reprezentate prin cuarţite, micaşisturi, calcare cristaline, şisturi verzi, gnaisuri etc. Aceste formaţiuni alcătuiesc o unitate geologică structurală majoră în Carpaţii Orientali, denumită zona cristalino-mezozoică.

Rocile noi

Rocile mai noi sunt produsul activităţii vulcanice din Munţii Călimani: curgeri de lave andezitice şi bazaltice, brecii piroclastice, dacite şi intruziuni dioritice şi microdioritice.

Pe zone de fracturi, sunt cunoscute manifestări postvulcanice în aureola mofetică a eruptivului neogen, care ocupă o arie largă ce depăşeşte cu mult conturul zonei eruptivului neogen. În aureola mofetică apar zone cu emanaţii puternice de dioxid de carbon (mofete) şi izvoare cu ape carbogazoase (borcuturi).